Reținerea.... continuare
După reţinerea persoanei, în cadrul procesului penal, art. 174 alin. (3) al CPP prevede cazurile în
care persoana reţinută urmează a fi eliberată, și anume:
1) nu s-au confirmat motivele verosimile de a bănui că persoana reţinută a săvârșit
infracţiunea;
2) lipsesc temeiuri de a priva în continuare persoana de libertate;
3) organul de urmărire penală a constatat la reţinerea persoanei o încălcare esenţială a legii;
4) a expirat termenul reţinerii;
5) instanţa nu a autorizat arestarea preventivă a persoanei.
Alin. (3) al art. 174 CPP prevede că „la eliberare, persoanei reţinute i se înmânează un certificat în
care se menţionează de către cine a fost reţinută, temeiul, locul și timpul reţinerii, temeiul și timpul
eliberării”.
Orice persoană reţinută, în cadrul procesului penal are dreptul la asistenţă
juridică prin intermediul unui avocat ales sau care acordă asistenţă juridică garantată de stat.
Acest drept reiese implicit și din art. 5 și 6 CEDO. Astfel, art. 6 par. 3 lit. c) CEDO este aplicabil și
în faza urmăririi penale, deoarece lipsa reprezentării în această fază ar putea afecta echitatea întregii
proceduri.
Curtea a constatat ca fiind contrar art. 6 par. 3 lit. c) refuzul de a avea acces la un avocat
în primele 48 de ore de la reţinere, când poliţia a efectuat interogări48.
Recent CtEDO a stabilit că
pentru ca dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 al CEDO să fie „practic și efectiv”, accesul la
avocat trebuie să fie asigurat, de regulă, de la prima audiere a persoanei reţinute, cu excepţia cazului
în care poate fi justificată limitarea dreptului de acces la avocat ţinând seama de circumstanţele specifice
ale cauzei. Chiar în asemenea circumstanţe, limitarea accesului la avocat nu trebuie să afecteze
negativ drepturile persoanei garantate de art. 6.
În principiu, dreptul la apărare ar fi limitat fără posibilitate
de remediere dacă declaraţiile incriminatorii au fost făcute de persoană în timpul audierii de
către poliţie și aceste declaraţii au fost utilizate pentru învinuirea persoanei.
Astfel, dreptul de a avea acces la un avocat în fazele iniţiale ale procedurii penale nu este unul
absolut. În anumite circumstanţe, refuzul de a avea acces la avocat poate fi justificat. Totuși, dacă conform
legislaţiei naţionale tăcerea este echivalată cu vinovăţia persoanei învinuite, accesul la avocat
este necesar. Conform datelor, Oficiile Teritoriale ale Consiliului Naţional pentru Asistenţa
Juridică Garantată de Stat au emis 1500 de decizii de acordare a asistenţei juridice de urgenţă. Din
datele respective, reiese că 1967 de persoane reţinute fie și-au ales avocat din cont propriu, fie nu au
fost reprezentate în perioada reţinerii. Aceste date ne permit să concluzionăm că asigurarea fiecărei
persoane reţinute cu avocat mai constituie o problemă în Republica Moldova.
Mai jos sunt punctate câteva aspecte pe care le considerăm esenţiale pentru analiza calităţii
asistenţei juridice acordate persoanelor reţinute și asigurării efective a acestui drept.
Când persoana reţinută se întâlnește cu avocatul pentru prima
dată?
În termen de până la 3 ore de la momentul privării de libertate, orice persoană are dreptul la o
întrevedere cu avocatul. Motivele reţinerii se aduc imediat la cunoștinţă persoanei reţinute numai în
prezenţa unui apărător ales sau a unui avocat de serviciu care acordă asistenţă juridică de urgenţă.
Procedura de invitare a avocatului este reglementată de art. 176 par. (1/1) CPP, care prevede că
organul de urmărire penală, în timp de o oră după reţinerea persoanei, solicită oficiului teritorial al
Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat sau unor alte persoane împuternicite
de acesta desemnarea unui avocat de serviciu pentru acordarea asistenţei juridice de urgenţă. Solicitarea
de a desemna un avocat de serviciu este prezentată în scris, inclusiv prin fax, sau la telefon.
Regulamentul cu privire la procedura de solicitare și desemnare a avocatului pentru acordarea
asistenţei juridice de urgenţă prevede în p. 4 că organul de urmărire penală sau organul (persoana cu
funcţie de răspundere) care a efectuat reţinerea este obligat(ă) în timp de o oră după reţinerea persoanei
să solicite oficiului teritorial al Consiliului Naţional pentru Asistenţa Juridică Garantată de Stat
(în continuare Oficiul Teritorial), sau persoanelor împuternicite de acesta, desemnarea unui avocat de
serviciu pentru acordarea asistenţei juridice de urgenţă, conform procedurii prevăzute de prezentul
regulament. Procedura respectivă diferă în funcţie de localitatea și de timpul parvenirii solicitării. În
localităţile unde se află oficii teritoriale ale CNAJGS se solicită desemnarea avocatului prin intermediul
acestora în timpul de lucru. În afara orelor de lucru se solicită direct avocatul conform graficului
întocmit lunar.
Care sunt împuternicirile avocatului în timpul reţinerii?
Principalele împuterniciri ale avocatului sunt următoarele:
– Să cunoască esenţa bănuielii (art. 68 alin. (1) p. 1) al CPP;
– Întrevederi cu bănuitul – confidenţiale, fără a se limita timpul sau durata acestora (art. 64
alin. (1) p. 4) și art. 68 alin. (2) p. 1) ale CPP, întrevedere confidenţială până la prima audiere
(art. 64 alin. (2) p. 4) al CPP; art. 167 par. (2/1) al CPP;
– Să participe la audierea clientului reţinut (art. 64 alin. (1) p. 7) și 68 alin. (1) p. 1) ale CPP;
– Să participe la acţiunile procesuale efectuate cu clientul său (art. 64 alin. (1) p. 11 / art. 68
alin. (1) p. 2 ale CPP;
– Să explice drepturile clientului;
– Să ia cunoștinţă de materialele prezentate de OUP pentru confirmarea reţinerii și necesitatea
arestării (art. 68 alin. (2) p. 1) al CPP);
– Să înainteze cereri și să facă obiecţii împotriva acţiunilor OUP și să ceară ca acestea să fie
introduse în procesul-verbal;
– Să ia cunoștinţă de procesele-verbale întocmite cu participarea avocatului și să ceară
completarea acestora;
– Să participe la împăcarea cu partea oponentă;
– Să-i fie compensate cheltuielile suportate în cauza penală de la persoana ale cărei interese
le apără sau, în cazurile prevăzute de lege, din bugetul statului;
– Să utilizeze mijloacele și metodele prevăzute de lege pentru apărarea drepturilor și a
intereselor legitime ale clientului (Legea avocaturii art. 46 alin. (1) lit. b);
– Avocatul de serviciu este obligat să reacţioneze la orice încălcare a drepturilor persoanei
reţinute prin efectuarea oricăror acţiuni de apărare în interesul clientului, precum și prin
informarea Consiliului Baroului și a Consiliului Naţional (Regulamentul CNAJ privind
asistenţa de urgenţă).
Sursa: Cercetare cu privire la instituția reținerii în Republica Moldova, Grupu Analitic pentru Justitia penală, Chișinău, 2011.
Comentarii
Trimiteți un comentariu