Asistența juridica la desfacerea casatoriei si alte litigii familiale

Asistența juridică în procesul penal.

        Activitatea procesuala penala trebuie sa se desfasoare în asa fel încât sa fie trase la raspundere penala numai persoanele care se fac vinovate de comiterea infractiunilor si numai în masura gravitatii faptelor savârsite. Aceasta se realizeaza prin dreptul de aparare ce i se confera inculpatului si celorlalte parti care participa în procesul penal.
         Dreptul de aparare cuprinde atât eforturile persoanelor ce lupta pentru respectarea drepturilor si intereselor lor procesuale, cât si obligatia organelor judiciare de a asigura exercitarea acestor drepturi.
Constitutia Republicii Moldova înscrie acest drept în art. 26 care consfinteste faptul
ca dreptul de aparare este garantat în tot cursul procesului. 

Constituția RM - Articolul 26  Dreptul la apărare

    (1) Dreptul la apărare este garantat.
    (2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.
    (3) În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

   (4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte prin lege.

          Potrivit Codului de procedura penala, dreptul de aparare este garantat învinuitului, inculpatului si celorlalte parti în tot cursul procesului penal, ocazie cu care organele judiciare sunt obligate sa le asigure deplina exercitare a drepturilor procesuale în conditiile prevazute de lege si sa administreze probele necesare în aparare.
          Din continutul acestor reglementari rezulta ca realizarea justitiei penale într-un stat de drept trebuie sa se faca cu respectarea tuturor drepturilor si intereselor procesuale ale partilor, care nu este un simplu interes privat, ci este si un interes public. În acest sens, alaturi de parti si societatea are interesul ca întro cauza penale sa se afle adevarul.

        Apararea este o activitate procesuala de necesitate publica, reflectata atât în drepturile procesuale ale partilor, cât si în obligatiile organelor judiciare. Apararea trebuie sa se refere la tot complexul cauzei, atât în fapt, cât si în drept si trebuie sa se desfasoare prin actele si îndeplinita dupa formele procesuale prescrise de lege, ea neputând fi îndeplinita în mod temeinic si în toata amploarea decât de un aparator cu pregatire juridica, de un avocat.

             Realizarea acestei functii este asigurata de avocatura care la noi în tara îsi exercita activitatea si este organizate în baza Legii cu privire la avocatură si a statului profesiei de avocat.

În exercitarea profesiei, avocatul este independent si se supune numai legii, statului si eticii profesionale. Acesta trebuie sa ocroteasca interesele legale ale partii pe care o apara.

Avocatul are dreptul sa asiste si sa reprezinte persoanele fizice si juridice în fata tuturor instantelor, autoritatilor si institutiilor, precum si a altor persoane, care au obligatia sa permita si sa asigure desfasurarea nestingherita a activitatii avocatului în conditiile legii.

         Desi se înscrie printre principalii participanti la rezolvarea cauzei penale si se situeaza pe pozitia procesuala a parti ale carei interese le sustine, aparatorul nu este parte în proces, ci el îndeplineste functia apararii, functie ce reprezinta o necesitate publica.

           De asemenea, avocatul nu poate asista sau reprezenta parti cu interese contrare în aceeasi cauza sau în cauze conexe si nu poate pleda împotriva partii care l-a consultat mai înainte în legatura cu aspectele litigioase concrete ale pricinii.

              Totodata, avocatul nu poate fi ascultat ca martor si nu poate furniza relatii nici unei autoritati sau persoane cu privire la cauza care i-a fost încredintata, decât daca are dezlegare prealabila, expresa si scrisa din partea tuturor clientilor sai interesati în cauza. Calitatea de martor are întâietate fata de calitatea de avocat cu privire la faptele si împrejurarile pe care acesta le-a cunoscut înainte de a fi devenit aparator sau reprezentant al vreunei parti în cauza. Avocatul nu poate îndeplini functia de expert sau de traducator în cauza în care este angajat aparator.

              Asistenta jurdica este una dintre cele mai importante componente ale dreptului de aparare al partilor, alaturi de posibilitatea acestora de a-si asigura personal apararea si de obligatia organelor judiciare de a avea în vedere, din oficiu, toate aspectele care sunt în favoarea partilor, iar reglementarea ei în Constitutie, în Codul de procedura penalaconstituie o garantie a exercitarii acestui drept fundamental.

Considerata ca o activitate procesuala complexa, apararea impune ca eforturile persoanei care îsi apara drepturile si interesele proprii sa se alature si un aparator. Acesta din urma asigura în cadrul procesului penal-prin sustinerea si valorificarea drepturilor si intereselor partii pe care o apara, prin mijloacele si caile prevazute de lege – asistenta juridica.

Asistenta juridica în procesul penal reprezinta activitatea complexa desfasurata în conditiile legii, de aparator pentru promovarea si apararea intereselor procesuale legitime ale învinuitului sau inculpatului în procesul penal.

Asistenta juridica se realizeaza prin acordarea de consultatii si întocmirea de cereri cu caracter juridic, prin asistarea si, dupa caz, reprezentarea juridica, a persoanelor fizice sau juridice, în fata organelor de jurisdictie, de urmarire penala si de notariat, precum si sustinerea cu mijloace juridice specifice a drepturilor si intereselor legitime ale acestora cu autoritatile publice, institutiile si orice persoana româna sau straina, redactarea de acte juridice, cu posibilitatea atestarii identitatii partilor, a continutului si a datei actelor, precum si orice mijloace si cai proprii exercitarii dreptului de aparare, în conditiile legii.

Orice parte are dreptul sa fie asistata de aparator în tot cursul procesului penal, iar folosirea acestui drept este facultativa, în sensul ca partile vor aprecia daca vor apela sau nu la aparator.

În cursul urmaririi penale, asistenta juridica este obligatorie în urmatoarele cazuri: 

  

    1) aceasta o cere bănuitul, învinuitul, inculpatul;
    2) bănuitul, învinuitul, inculpatul întîmpină dificultăţi pentru a se apăra el însuşi, fiind mut, surd, orb sau avînd alte dereglări esenţiale ale vorbirii, auzului, vederii, precum şi defecte fizice sau mintale;
    3) bănuitul, învinuitul, inculpatul nu posedă sau posedă în măsură insuficientă limba în care se desfăşoară procesul penal;
    4) bănuitul, învinuitul, inculpatul este minor;
    5) bănuitul, învinuitul, inculpatul este militar în termen;
    6) bănuitului, învinuitului, inculpatului i se incriminează o infracţiune gravă, deosebit de gravă sau excepţional de gravă;
    7) bănuitul, învinuitul, inculpatul este ţinut în stare de arest ca măsură preventivă sau este trimis la expertiza judiciară psihiatrică în condiţii de staţionar;
    8) interesele bănuiţilor, învinuiţilor, inculpaţilor sînt contradictorii şi cel puţin unul din ei este asistat de apărător;
    9) în cauza respectivă participă apărătorul părţii vătămate sau al părţii civile;
    10) interesele justiţiei cer participarea lui în şedinţa de judecată în primă instanţă, în apel şi în recurs, precum şi la judecarea cauzei pe cale extraordinară de atac;
    11) procesul penal se desfăşoară în privinţa unei persoane iresponsabile, căreia i se incriminează săvîrşirea unor fapte prejudiciabile sau în privinţa unei persoane care s-a îmbolnăvit mintal după săvîrşirea unor asemenea fapte;
    12) procesul penal se desfăşoară în privinţa reabilitării unei persoane decedate la momentul examinării cauzei.
    (2) Participarea apărătorului la procesul penal este obligatorie din momentul cînd:
    1) bănuitul, învinuitul, inculpatul a solicitat participarea acestuia – în cazul prevăzut la alin.(1) pct.1);
    2) bănuitului, învinuitului, inculpatului i s-a adus la cunoştinţă hotărîrea organului de urmărire penală cu privire la:
    a) reţinerea, aplicarea măsurii preventive sau punerea sub învinuire – în cazurile prevăzute la alin.(1) pct.2)-6);
    b) trimiterea la expertiza judiciară psihiatrică în condiţii de staţionar – în cazul prevăzut la alin.(1) pct.7);
    c) aplicarea măsurii preventive sub formă de arest – în cazul prevăzut la alin.(1) pct.7);
    3) bănuitul, învinuitul, inculpatul a decedat şi a fost depusă o cerere de reabilitare din partea rudelor sau altor persoane – în cazul prevăzut la alin.(1) pct.12).

Legea acorda prioritate alegerii facute de învinuit sau inculpat, dispunând ca delegatia aparatorului desemnat din oficiu înceteaza la prezentarea celui ales, facând totodata precizarea ca, daca la judecarea cauzei, aparatorul lipseste si nu poate fi înlocuit, cauza se amâna.

Când asistenta juridica este obligatorie, organul de urmarire penala va asigura prezenta aparatorului la ascultarea inculpatului. În cazul în care aparatorul învinuitului sau inculpatului este prezent la efectuarea unui act de urmarire penala se face mentiune despre aceasta, iar actul este semnat si de aparator. Inculpatul arestat are dreptul sa ia contact cu aparatorul. În mod exceptional, când interesul urmaririi cere, procurorul – din oficiu sau la propunerea organului de cercetare penala – poate dispune, prin ordonanta motivata, interzicerea luarii de contact a inculpatului arestat cu aparatorul, o

singura data, pe o durata de cel mult 5 zile.

Luarea de contact cu aparatorul nu poate fi interzisa la prelungirea duratei arestarii de catre instanta de judecata, iar la prezentarea materialului de urmarire penala aceasta este obligatorie.

Aparatorul are dreptul de a se plânge, daca cererile sale nu au fost acceptate, în cazul în care asistenta juridica este obligatorie si nu si-a asigurat prezenta aparatorului la ascultarea inculpatului ori a fost interzisa luarea de contact dintre inculpatul arestat si aparator în afara situatiilor prevazute de lege, procurorul este obligat sa rezolve plângerea în cel mult 48 de ore.

În cursul judecatii, aparatorul are dreptul sa asiste pe inculpat, sa exercite drepturile procesuale ale acestuia, iar în cazul când inculpatul este arestat, sa ia contact cu acesta.

Aparatorul ales sau desemnat din oficiu este obligat sa asigure asistenta juridica a învinuitului sau inculpatului. Pentru nerespectarea acestei obligatii, organul de urmarire penala sau instanta de judecata poate sesiza conducerea baroului de avocati spre a lua masuri.

Avocatul raspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor legii pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat sau ale statutului profesiei de avocat, pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale baroului sau ale uniunii, precum si pentru orice fapte savârsite în legatura cu profesia sau în afara acesteia, care sunt de natura a prejudicia onoarea si prestigiul profesiei sau ale institutiei. Instantele judecatoresti si parchetele Ministerului Public sunt obligate sa înainteze consiliului baroului orice actiune de urmarire penala sau de judecata pornita împotriva unui avocat. În acelasi timp, si aparatorul partii vatamate, al partii civile si al partii responsabile civilmente are dreptul de a formula cereri si de a depune memorii. De asemenea, are dreptul sa asiste la efectuarea urmatoarelor acte de urmarire penala: ascultarea partii pe care o apara, cercetari la fata locului, perchezitii si autopsii, prelungirea duratei arestarii, iar la efectuarea altor acte de urmarire poate asista cu încuviintarea organului de urmarire penala. În cursul judecatii, aparatorul exercita drepturile partii pe care o asista.

Aparatorul are o pozitie independenta fata de parte. Desi reprezinta interesele partii, fiind legat sub multiple aspecte de vointa acesteia, aparatorul devine independent prin faptul ca este chemat sa apere doar interesele legitime permise de lege.

„Drept Procesual Penal”-Mihai Apetrei-1998

„Drept Procesual Penal”-Partea Generala- Gheorghe Nistoreanu-1994